Poftesc pe acei care se afla in treacat pe drumul Pascani - Iasi, sa opreasca si la Palatul Al. I. Cuza.
Prgramul de vizitare este:
Marti - Duminica: intre orele 9 si 17
Luni: - inchis.
La intrare am achizitonat un pliant, care descrie destul de frumos istoria acestui loc.
Redau mai jos textul integral din acest pliant:
[quote="Muzeul memorial "Al. I. Cuza" de la Ruginoasa"]
"Aproape de Targul-Frumos sunt incantatoarele domenii ale Ruginoasei. Calatorul, primind aici ospitalitatea, uita necazele... El pare ca se trezeste transportat ca printr-un farmec intr-un castel descris de Walter Scott...", scria, la 1837, C. Negruzzi referindu-se la una din cele mai frumoase cladiri din Moldova timpurilor sale.
Palatul care azi adaposteste muzeul memorial "Al. I. Cuza", a fost construit in primul deceniu al secolului al-XIX-lea, de vistiernicul Sandulache Sturdza, care a comandat arhitectului vienez Johan Freiwald ridicarea unei luxoase resedinte pe locul vechii case boieresti a stramosilor sai. Stilul initial a fost cel neoclasic, pastrat de capela resedintei, stil care se impusese cu predilectie in arhitectura civila din Moldova acelor timpuri. In anul 1847, logofatul Costache Sturdza "preface casa de la Ruginoasa dupa stilul gotic", angajand pentru aceasta pe arhitectul Johan Brandel. Lucrarile au fost fost finalizate in 1855. Cladirea, care pastreaza si astazi caracteristicile stilului neogotic, inspirat de romantismul german, este de forma patrata, cu un etaj, fiecare din cele patru fatade avand aceleasi elemente: peroane largi, balcoane sprijinite pe lespezi de piatra. Asemanarea frapanta cu palatul de la Miclauseni, jud. Iasi, nu este intamplatoare, acesta fiind construit de o alta ramura a familiei Sturdza.
Tot Surdzestii au fost cei care au construit biserica din apropierea castelului si zidul de incinta cu bastioane in stil gotic. Potrivit cu moda apuseana, a fost adus la Ruginoasa un gradinar neamt, Mehler, care s-a ocupat de amenajarea unui frumos parc cu aleilargi si vegetatie exotica. In aprilie 1857 palatul, abandonat si amenintat de ruina, precum si mosia Ruginoasei, cu 8000 ha, au fost ipotecate de Alexandru Sturdza la Banca Nationala a Moldovei, pentru suma de 60.000 de galbeni. Ratele nu au putut fi achitate la timp astfel ca proprietatea a fost scoasa la licitatie si cumparata, in anul 1862, de catre Al. I. Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Zilele de Pasti ale anului 1864 au fost petrecute de familia domnitoare, inconjurata de prieteni, la Ruginoasa.
Distrus in timpul celui de-al doilea razboi mondial, palatul si-a recapatat stralucirea arhitecturala si farmecul specific dupa anul 1978, cand a fost restaurat. In anul 1982, aici s-a deschis muzeul memorial "Al. I. Cuza". Tematica sa cuprinde doua mari circuite expozitionale. La parter este amenajata o parte documentara care reda momente din viata si activitatea domnitorului Al. I. Cuza, iar salile de la etaj se reconstituie, pe baza informatiilor documentare existente si cu ajutorul pieselor originale ce se mai pastreaza inca, atmosfera de bucurie, de tihna sau de zbucium, pe care familia Cuza le-a petrecut la palatul de la Ruginoasa. Aici au fost amenajate biblioteca familiei, pe rafturile careia se gaseau carti aduse de la Paris, prin grija domnitorului si a lui Bagliot de Beyne, precum si cabinetul de lucru al Altetei Sale Printul, care mai pastreaza cateva din piesele din lemn de stejar, pe care Elena Cuza le-a comandat renumitei firme pariziene Mazaroz: dulapul-arhiva, dulapul de biblioteca, masuta in stil gotic si dulapul pentru pendula. Sufrageria in stil gotic, care odinioara adapostea 31 de obiecte de mobilier din lemn de stejar sculptat, mai are astazi, doua etajere-dulap, prevazute cu barometru su cu o pendula, iar pe masa acoperita cu olandina alba sunt expuse tacamurile din argint sau alpaca, farfuriile din portelan de Sevres, pahare de cristal de Baccarat, toate avand stema Principatelor Unite. Pentru salonul mare, in alb si verde fusera comandate, aceleiasi firme, 24 de piese stil Ludovic al-XV-lea, din care putine au rezistat timpului si pot fi admirate astazi. Alaturi de ele, o pianina marca Hermann Heiser & Co., doua goblenuri olandeze si o statueta feminina, in fildes si bronz, opera a sculptorului E. Barras, intregesc atmosfera de eleganta si rafinament. De asemenea, sunt reconstituite micul salon al Elenei Cuza, cu mobila stil Louis Philippe, si camera copiilor. Potrivit informatiilor oferite de "Commande de son Altesse, la Princesse Alexandre Couza, pour etre exediee a sa Rezidence de Roujinossa", din anul 1863, catre firma P.P. Mazaroz Ribaillier si de "Inventarul tuturor mobilelor si obiectelor ce se gasesc in Palatul de la Ruginoasa" din perioada urmatoare anului 1864, au fost amenajate Camera prietenilor, Dormtorul Altetei Sale Printesa, cu piese de mobilier stil Renastere, in tonuri "bleu de France", si Dormitorul Altetei Sale Printul Al. I. Cuza. Acest interior, elegant si confortabil, a placut desigur, domnitorului si oaspetilor sai, urmand cu fidelitate linia modei franceze din Cel de-al doilea Imperiu.
In spatele palatului, intr-un loc mai retras, vistiernicul Sandu Sturdza a zidit, la 1811, in stil neoclasic, biserica ce servea de capela a curtii, avand la intrare coloane cu capiteluri ionice. La interior nu se mai pastreaza din pictura originala decat cei patru evanghelisti, zugraviti pe pandativii de la baza turlei. La pronaos, pe partea dreapta, se afla cripta familiei Sturdza. Deasupra ei se gaseste, astazi, o racla din lemn in care sunt osemintele celor doi copii ai familiei Cuza, Dimitrie (care s-a sinucis chiar la Ruginoasa) si Alexandru (mort in Spania, in timpul calatoriei de nunta).
Dupa cum se stie, domnitorul Al. I. Cuza a murit in exil, la Heidelberg, in Germania, pe cand locuia la hotel Europa (1873). Potrivit unor marturii, ultima sa dorinta a fost de a fi inmormantat la Ruginoasa, acolo unde isi regasise, pentru scurta vreme, linistea sufleteasca, alaturi de doamna Elena. Trupul neansufletit al domnitorului a fost adus si inmormantat la Ruginoasa, langa biserica. In 1907, cu ocazia ultimei sale vizite la Ruginoasa, doamna Elena a mutat osemintele intr-o cripta special amenajata, in biserica. Piatra de mormant originala, din marmura alba, de Carrara, a fost depusa si ea in capela. In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, Ruginoasa a avut nesansa de a se afla chiar pe linia frontului, fiind expusa la mari distrugeri. Pentru a evita o profanare a mormantului lui Cuza Voda, osemintele sale au fost evacuate la Curtea de Arges. Dupa razboi, deoarece biserica de la Ruginoasa a fost grav avariata, osemintele domnitorului au fost depuse la Biserica Trei Ierarhi din Iasi, unde se afla si astazi.
Domeniul Ruginoasei a cunoscut clipe de maretie si glorie, de tristete, deznadejde si uitare. Destinele catorva din membrii celor mai stralucite familii boieresti din Moldova s-au impeltit aici: Ghiculesti, Sturdzesti, Roznovaesti, Moruzesti si Cuzesti. Proprietarii sai au fost barbati destoinici si intreprinzatori, ca vistiernicul Sandulache Strurdza, aprigi si patimasi, asa cum era logofatul Costache Sturdza, sau faptuitori de istorie precum a fost primul domn al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza.
Castelanele sale, fice si stranepoate de domn (Ecaterina Moruzi si Maria Moruzi) sau de boieri (Maria Ghica, fica lui Dumitru Ghica-Comanesti, casatorita cu Costache Sturdza, sau Elena Roseti maritata Cuza) au lasat locurilor amintirea lor plina de gingasie si gratie. Unele au fost intruchiparea idealului frumusetii feminine, starnind in jurulul lor admiratia si pasiunea barbatilor, altele blande, tandre si cumpatate gandind la binele familiei si al tarii.
Zidurile batranului palat au fost martore ale unor pasionante si tragice povesti de dragoste. Una a fost aceea a cucoanei Marghiolita, sotia logofatului Costache Sturza. Ea a fost protagonista unor aventuri galante la Constantinopol, Iasi si St. Petersburg, fiind adorata de poetul Al. Beldiman, de principele rus Muhanov si de Nicolae Rosetti- Roznovanu. Aventura cu acesta din urma, un donjuan al timpului, s-a sfarsit cu rapirea Marghiolitei si moartea tanarului Sandulache Sturdza, chiar pe scarile palatului. Casatoria celor doi, socotita "in afara de lege si impotriva canoanelor", a atras asupra lor anatema mitropolitului Veniamin Costache si chiar a patriarhului de Constantinopol.
O alta poveste de dragoste a avut ca personaje pe Maria Moruzi - tanara vaduva a fiului mai mare a lui Al. I. Cuza - si Ionel Bratianu, proaspatul inginer de cai ferate, intors de la studii, de la Paris si aflat in stagiatura , pe linia Ruginoasei, din legatura carora s-a nascut marele istoric Gheorghe Bratianu.
Dramele petrecute la Ruginoasa au marcat memoria acestor locuri, care poarta inca, spun unii, povara unui vechi blestem. Totusi, pentru cei de astazi, Ruginoasa reprezinta un pios loc de pelerinaj, luminat de amintirea celui care a fost Alexandru Ioan Cuza, primul principe domnitor al Romaniei moderne, simbol viu al Unirii din 1859. Aceasta pentru ca, asa cum spunea M. Kogalniceanu, cu prilejul inhumarii din 1873, "cata vreme va avea tara aceasta istorie, cea mai frumoasa pagina va ramane aceea a lui Alexandru Ioan Cuza".[/quote]
