Toate clasoarele care nu-s facute din material inert chimic ataca piesele dupa un timp, dupa cum a zis si banivechi. Monedele isi schimba culoarea, se fac uleioase, lipicioase, etc.
Va recomand sa cititi ce a scris BogdanC cu ceva vreme in urma:
BogdanC scrie:Atentie, pasta de dinti contine particule fine pe baza de dioxid de siliciu, un micro-abraziv eficient (mai dur ca sticla) care va produce o 'panza' de zgarieturi fine pe suprafata monedei frecate cu asa ceva. Pasta de dinti mai ieftina contine alumina, de asemenea abraziva. Chiar si frecarea cu periuta de dinti, fara pasta, lasa urme pe monedele de argint!! Daca dv.nu le vedeti cu ochiul liber, nu inseamna ca ele nu exista, iar la o marire chiar si de 10x apar in toata grozavia lor.
Monedele trebuie privite cu ochi critic si decis care dintre ele trebuie lasate in starea in care v-au parvenit, si care se pot supune unui anumit tip de curatare. Nu trebuie sa uitam ca suntem doar posesori temporari ai acestor obiecte, care au totusi si o alta valoare decat cea materiala. Patina unei monede face parte din istoria acesteia, si ar trebui privita cu ceva mai mult respect. Mentalitatea de tip mestesugaresc ('arama e rosie si argintul alb-stralucitor') - prezenta inca inclusiv la muzeografi dar si la multi colectionari particulari - ar trebui abandonata daca se doreste ca si colectiile romanesti, fie ele publice sau private, sa aiba calitate nu doar cantitate. De aceea in continuare nu ma voi referi la 'curatarea' propriu-zisa a monedelor.
Mai intai de toate atrag atentia catre manipularea corecta a monedelor, mai ales a celor de argint, care trebuie tinute de muchie, daca nu sunt protejate cu vreun lac special sau manevrate cu manusi (ideal ar fi sa se foloseasca manusi din bumbac nealbit cu clor). Transpiratia lasa urme urate pe monedele de argint, practic raman amprentele degetelor, negre si inestetice. Daca totusi s-au pus buricele degetelor pe moneda (si inca n-au aparut amprentele) se recomanda sa clatiti piesa in acetona sau alcool cat mai pure, dupa care o puneti intr-un cartonas cu fereastra circulara transparenta ('coin holder' din carton auto-adeziv, cu fereastra din material plastic transparent pe baza de acrilati) sau in pliculete cu unul/doua buzunare din material plastic inert ('safety flips', dar preferati-le pe cele mai rigide/mai casante, au mai putin plastifiant si ataca mult mai putin monedele). Evitati clasoarele ieftine si proaste din PVC plastifiat, contin clor care ataca metalul (de pilda monedele din alama de 1 ban etc. se inverzesc). Nu folositi 'safety flips' la monede proof, chiar si acestea elimina in timp compusi care afecteaza sensibil suprafata monedelor (cu atat mai acut daca exista si expunere la soare).
Multe monede antice de argint au o patina frumoasa, cenusie, negricioasa sau spre albastrui. Aceasta ar trebui conservata ca atare, dar totusi moneda trebuie degresata mai inainte prin imbaiere in alcool etilic sau acetona. Piesa poate fi apoi lacuita cu un lac pe baza de plexiglas (plexiglas dizolvat intr-un amestec de acetona si toluen 1:3, pt. 'concentratie' de cca 10% plexi-adica la 100 mL amestec acetona cu toluen folositi cca 10g plexiglas, si daca totusi lacul rezultat e prea viscos mai adaugati solvent). Si lacurile pe baza de nitrati de celuloza sunt potrivite, dar pe termen lung tot plexiglasul e mai bun. Avantajele sunt; reversibilitate foarte buna (lacul este solubil in acetona/amestec acetona-toluen), rezistenta la umiditate si UV, impermeabilitate etc.
Am tratat 'boala bronzului' - acel praf verde-albicios care apare la monedele de arama/bronz expuse la umezeala - cu oxid de argint. Practic aveti nevoie de solutie de azotat de argint in apa distilata (puteti cere la farmacii, de obicei acolo se vand solutii 1%, pentru uz oftalmologic, aceasta concentratie este suficienta pentru obtinerea oxidului de argint), va mai trebuie hidroxid de sodiu (soda caustica-ATENTIE la manipulare, folositi manusi de plastic, este puternic coroziva) sau de potasiu, ceva apa distilata si alcool etilic (merge si spirt). In prima etapa faceti o solutie de soda caustica in apa distilata (nu foarte concentrata, cam o lingurita la 100 mL apa e destul), apoi turnati incet aceasta solutie intr-un vas de sticla (de preferat transparent) unde se afla solutia de azotat de argint 1%. Veti obtine un precipitat brun (nu adaugati solutie de soda caustica in exces ca sa nu vi se dizolve acest precipitat!), pe care il filtrati printr-o panza curata, il spalati bine pe acea panza cu apa distilata si il puneti intr-un flacon mic, etans, adaugand si alcool peste el. Puteti folosi mult timp din cantitatea preparata o data.
Cum se trateaza 'boala bronzului' cu oxid de argint: folosind o scobitoare ascutita raclati depozitul sfarimicios, verde-albicios de pe moneda, clatiti cu alcool si apoi cu o spatula adaugati putin oxid de argint (obtinut ca mai sus) exact in locul unde s-a dezvoltat b.b., puneti o picatura/cateva picaturi de alcool peste oxidul de argint si apoi introduceti moneda intr-o 'camera umeda' (se poate improviza dintr-un pahar sau un borcan intors cu fundul in sus, punand acolo un capacel cu un tampon inmuiat in apa, pt.mentinerea umiditatii). Reactia chimica (care dureaza cateva ore) va duce la transformarea oxidului de argint in clorura si alte saruri, in acest fel eliminandu-se b.b. de pe moneda. Daca apar alte zone cu b.b., aplicati procedeul in zonele respective pana cand in nici o zona nu mai apare 'inflorirea' verde. 'Camera umeda' este utila si pentru relevarea stabilitatii unei monede din aliaj de arama in timp, deoarece umezeala activeaza clorurile. Dupa tratament si stabilizare clatiti bine piesa in alcool etilic concentrat, lasati-o sa se usuce si aplicati un strat de lac pe baza de plexiglas si/sau puneti-o intr-un cartonas/plic special.
Atentie! Umezeala si combinatiile chimice din aerul locuintelor dauneaza in general monedelor, in special celor din argint. Practic piesele se inchid la culoare, capata 'curcubee' etc. Pe cat posibil se recomanda pastrarea lor in cutii metalice etanse, in care s-au introdus saculeti cu silicagel (granule bleu cand sunt uscate, devin roz cand au absorbit umezeala; se pot usca iarasi prin incalzire lenta la o sursa de caldura adecvata). Din strainatate se mai pot procura substante speciale care introduse in incinta inchisa in care sunt monedele (cutie, sertar inchis) le pastreaza nealterate un anumit timp, anuland efectele mediului.
Daca pastrati monedele in pliculete de hartie (inca metoda standard la muzeele romanesti), trebuie sa stiti ca in timp hartia se degradeaza, rezultand compusi acizi si/sau sulfurosi care reactioneaza cu suprafata metalica a monedei, daca aceasta nu este protejata cu lac. Folositi doar hartie de foarte buna calitate la confectionarea pliculetelor, dar mai bine in locul acesteia utilizati acele pungute auto-sigilante din polietilena (se folosesc pentru piese electronice, nasturi si alte obiecte mici).
in topicul
http://transylvanian-numismatics.com/ph ... .php?t=161
I-au ramas vaporii in minte? Ca io asa am inteles... 
