traficantii
Moderatori: berserkr, Deus, vlahul
- PRONUMISMATICA
- Site Admin
- Mesaje: 4936
- Membru din: 07 Ian 2005, 20:04
- Contact:
Multumesc pentru lamuriri. Aveti dreptate, foarte subtire argumentatia. Ma asteptam la ceva mai deosebit din partea domnului Prof. Dr.
Ma intreb cine ar fi avut in acele vremuri in Transilvania in timpul Renasterii atata aur la dispozitie sa se apuce de 'batut' mii de kosoni. Pe care dupa aceea sa le imprastie prin munti.
Ma intreb cine ar fi avut in acele vremuri in Transilvania in timpul Renasterii atata aur la dispozitie sa se apuce de 'batut' mii de kosoni. Pe care dupa aceea sa le imprastie prin munti.
Oricum, si pentru bunul simt este total neplauzibila ipoteza ca o cantitate atat de mare de aur a fost transformata in copii de monede antice, si apoi acestea au fost ingropate...Numai manopera uriasa implicata in producerea acestor monede (gravare stante, turnare flanuri, batere monede), ca sa nu vorbesc si de valoarea metalului, foarte importanta in epoca medievala, ar transforma un atare gest intr-un act aproape nebunesc.
In Evul Mediu principii transilvani au emis multipli de ducati si in scopul de a usura plata tributului catre Poarta. Acesta este un gest mai rational decat emiterea unor cantitati sporite de ducati, manopera fiind considerabil micsorata la aceeasi cantitate de metal monetizat.
In Evul Mediu principii transilvani au emis multipli de ducati si in scopul de a usura plata tributului catre Poarta. Acesta este un gest mai rational decat emiterea unor cantitati sporite de ducati, manopera fiind considerabil micsorata la aceeasi cantitate de metal monetizat.
Monedele Moldovei şi Ţării Româneşti http://monederomanesti.cimec.ro
- PRONUMISMATICA
- Site Admin
- Mesaje: 4936
- Membru din: 07 Ian 2005, 20:04
- Contact:
Corect.
Inteleg atunci ca domnul Preda considera ca acel mare tezaur de kosoni descoperit in secolul XVI si din care mare parte a ajuns la faimosul cardinal Martinuzzi, este numai o legenda. Exista vreo atestare documentara a acelei descoperiri? Eu am tot vazut-o mentionata in mai multe lucrari moderne, dar nu se facea referire nicaieri la nicio sursa din acele timpuri.
Inteleg atunci ca domnul Preda considera ca acel mare tezaur de kosoni descoperit in secolul XVI si din care mare parte a ajuns la faimosul cardinal Martinuzzi, este numai o legenda. Exista vreo atestare documentara a acelei descoperiri? Eu am tot vazut-o mentionata in mai multe lucrari moderne, dar nu se facea referire nicaieri la nicio sursa din acele timpuri.
Singura care inregistreaza, detaliat, sursele referitoare la ac descoperire este Iudita Winkler, Consideraţii despre moneda "KOSON", in SCIV, XXIII, 1972, 2, p.188-192), apoi H. Daicoviciu, I. Glodariu, Şt. Ferenczi, Cetăţi şi aşezări dacice în sud-vestul Transilvaniei, I, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucarest, 1989, p. 121-123) si, mai nou, L. Munteanu, Despre descoperirile monetare de tip koson (1), in ArhMold, XXV, 2002 (2004), p. 253-260 et 268 no. 56. In mare, cele mai bune surse referitoare la acest episod sunt W. Lazius, Reipublicae Romanae in exterris provinciis, bello ac-quisitis, constitutae, commentariorum libri duodecim, Francofurti ad Moenum, 1598, p. 927, si Gh. Şincai (Hronica Românilor, t. II, De la anul 1440 până la anul 1614 de la naşterea domnului Hristos, Iassy, 1853, p. 182-183).
In mare, sunt 4 mari surse referitoare la acest episod, toate datand din sec XVI 1. W. Lazius, Reipublicae Romanae in exterris provinciis, bello ac-quisitis, constitutae, commentariorum libri duodecim, Francofurti ad Moenum, 1598< 2. Mathesius Sarepta, citat de F. X. Hene, Beyträge zur dacischen Geschichte, Hermannstadt, 1836 >3. Ascanio Centorio deglii Hortensii, Commentarii della guerra di Transilvania, Ferrari,1566 si 4. Şt. Zamosius, Analecta Lapidum vetustorum et nonnullarum in Dacia antiquitatum, Petavii, 1593.
- PRONUMISMATICA
- Site Admin
- Mesaje: 4936
- Membru din: 07 Ian 2005, 20:04
- Contact:
Ma uit in Enciclopedia arheologiei..., coord. de C Preda (vol I) si vad ca tezaurul de la Baiceni, Iasi, ce contine si coiful, e cat se poate de traco-geto-dacic, datat in sec IV i. Hr. (e adevarat ca vocea Baiceni e facuta de M Petrescu-Dambovita, care stiu ca l-a si publicat prima data si Attila Laszlo). Cam aceeasi poveste e si in privinta coifului de la Cotofenesti (voce, Dumitru Berciu). Deci piesele sunt autohtone, datate in sec IV i Hr.
- PRONUMISMATICA
- Site Admin
- Mesaje: 4936
- Membru din: 07 Ian 2005, 20:04
- Contact:
Eu imi pun o alta intrebare la care nu reusesc sa gasesc raspuns : DE CE ar fi batut cineva in sec.XVI monede de aur antice (in cazul de fata "Kosoni") ?Ce obtinea in schimbul lor ca sa merite osteneala ? Pentru ca nu cred ca aceste monede erau folosite "la piata" pentru cumparaturi...Aldor scrie:Ma intreb cine ar fi avut in acele vremuri in Transilvania in timpul Renasterii atata aur la dispozitie sa se apuce de 'batut' mii de kosoni. Pe care dupa aceea sa le imprastie prin munti.
Nu ar fi fost mai simplu , mai eficient si mai rentabil din punct de vedere economic sa bata monede din aur care se aflau in circulatie la vremea respectiva ?



